Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre milostenia făcută din osteneala dreaptă, nu din jafuri.
Zis-a Domnul: „Faceți-vă prieteni cu bogățiile nedrepte, ca să intrați în casele cele veşnice.” şi zicând aşa: „din bogățiile nedrepte”, a arătat că, adică, îndreptarea ta să se facă în vremea de acum. Ceea ce, adică, rău ai câştigat, să împărți bine. Adunată-i din nedreptate, acum, căindu-te, să risipeşti cele adunate. Că nu aceasta este fapta bună, ca să dai, din acelea, o parte, ci, a se lipsi de toate acelea, este lucru bun. De vreme ce, cea mai grea fărădelege este ca, adică, de la unul a apuca şi altuia a da. Iar de faci milostenie din nedreptate, apoi să miluieşti pe aceia pe care i-ai asuprit. Că nu cel ce miluieşte pe mulți este milostiv, ci acela ce nici pe unul nu asupreşte, nici îi face nedreptate, pentru că cei ce nu se depărtează de la nedreptăți şi aduc daruri lui Dumnezeu, aceia neprimiți sunt. Căci scris este: „Jertfele celor fără de lege, urâte sunt lui Dumnezeu.”. Mai bine este a nu câştiga o avere ca aceea, decât a o da lui Dumnezeu cu fățărnicie.
Iar, pentru cei ce nu fac milostenie la săraci, zice Proorocul: „Cela ce-şi astupă urechile sale, ca să nu audă pe săraci, şi el însuşi, oarecând va striga şi nu-l va auzi nimeni”. Drept aceea, se cade a pune în minte mila şi judecata, adică, să câştigăm după dreptate şi să împărțim milostenie, după cum este scris, ca prin aceasta să ne apropiem de Dumnezeu. Deci, întru aceasta, să se cerceteze cu dinadinsul fiecare pe sine şi să se socotească: oare, dintru ale sale osteneli are bogăția din care voieşte să aducă daruri lui Dumnezeu, ori, poate a făcut silă celor neputincioşi, sau a jefuit pe cei de sub stăpânirea lui? Că, măcar de eşti şi stăpânilor, să nu faci silă, nici să jefuieşti, ci, de ți se va întâmpla ție şi să ai stăpânire, să arăți, mai ales, dreptatea ta. Iar, de vei lua de la săraci şi vei da la alți săraci, apoi mai bine este ție să nu jefuieşti cele străine, nici să faci cu ele milostenie, ca să nu-ți faci jertfa ta urâtă, apucând a o aduce din nedreptate? Ci, cu ceea ce voieşti să miluieşti pe alt sărac, mai bine să-l miluieşti pe cel căruia i-ai făcut nedreptate. Că Dumnezeu nu primeşte jafuri şi apucături. Pentru că milostenie din nedreptate nu se
face, nici din blestem nu vine binecuvântare, nici din lacrimi, veselie. Drept aceea, rogu-vă pe voi, în tot locul să vă socotiți şi să vă păziți pe voi şi să vă siliți a face poruncile Domnului, ca să aflați odihnă sufletelor voastre.
Proloagele