Viața Sfintei Cuvioase Eupraxia
Cuvioasa Eupraxia a fost soția lui Antigon, o rudă a împăratului Teodosie cel Mare (379-395) și a trăit în Constantinopol. Dumnezeu le-a dăruit o fetiță căreia i-au pus numele ca al mamei, adică Eupraxia.
După doi ani, a rămas orfană, căci Antigon a murit. După cinci ani, Eupraxia și fiica ei au părăsit Constantinopolul și au mers la mănăstirile din Tebaida Egiptului. În cele din urmă s-au oprit la o mănăstire de maici. Aici au stat timp de doi ani, după care mama Eupraxiei s-a mutat la Domnul.
Aflând împăratul de moartea timpurie a soției rudei sale, a vrut să o scoată pe fiica acesteia din acea mănăstire și să o căsătorească cu fiul unui senator. Însă Eupraxia i-a răspuns printr-o scrisoare în care îl ruga pe împărat să o lase să slujească Mântuitorului Iisus Hristos și să îi împartă averea rămasă de la părinți, săracilor.
Așa s-a întâmplat, căci Eupraxia a rămas în mănăstire unde și-a îmbunătățit viața duhovnicească. Dumnezeu a învrednicit-o chiar cu darul facerii de minuni. Cuvioasa Eupraxia a trăit până la vârsta de 30 de ani când a trecut la Domnul, fiind înmormântată în cimitirul mănăstirii lângă mama ei.
Troparul Sfintelor Cuvioase Olimpiada şi Eupraxia – Glasul 2
Doririi celei adevărate logodindu-vă, iubitoarelor de Hristos, şi de împreunarea logodnicului muritor lepădându-vă, cu nevoinţe de fapte bune aţi crescut şi la înălţimea nestricăciunii aţi alergat, femei frumoase la suflet şi mult bogate, stâlpii şi îndreptarea pustnicilor. Pentru aceasta, rugaţi-vă neîncetat pentru noi, care cu dragoste prăznuim pomenirea voastră.