Secta crestina medievala sec. XI-XIV, provenita dintr-o ramura a bogomililor, care admitea doua principii primordiale: binele (Dumnezeu, ca forta creatoare a lumii spirituale) si raul (diavolul, ca forta negativa si producatoare a lumii materiale), si respingea ierarhia catolica si dogmele bisericii.