Denumirea data ultimei scrieri din Noul Testament, care cuprinde descoperirea facuta Sfantului Ioan Evanghelistul in insula Patmos. Intalnim sub aceasta denumire si scrierile necanonice: Apocalipsa lui Baruh, Apocalipsa lui Petru, etc. Este o carte profetica plina de simboluri, figuri, cifre, metafore si alegorii, a caror interpretare poate avea sensuri diferite si greu de inteles. De aceea Biserica a inclus-o in canonul biblic abia in sec. V, la Sinodul de la Cartagina (419), respingand insa interpretarea ei ca baza pentru calculele cronologice despre sfarsitul lumii si veacul eshatologic.