joi, 5 decembrie 2024
Saschiz, Mureș, România

Botez

Prima dintre cele sapte taine crestine, prin care, prin intreita cufundare in apa sfintita, in numele Sfintei Treimi, se iarta celui botezat pacatul stramosesc si pacatele personale savarsite pana atunci (cand este vorba despre adulti), cei botezati devenind astfel membri ai Bisericii crestine; ritualul prin care se savarseste aceasta taina, cand cel botezat primeste un prenume. In ce priveste botezul copiilor, Traditia ortodoxa l-a practicat totdeauna. Desi copiii n-au pacat personal si nu pot marturisi in mod voluntar credinta lor, din cauza imaturitatii varstei, totusi, prin actul conceperii lor, ei impartasesc starea comuna a firii umane nesfintite. Ei sunt botezati deci spre „iertarea pacatelor” (canonul 121 al Sinodului din Cartagina, care respinge ideea lui Pelagius, potrivit careia copiii n-au mostenit pacatul originar, acesta fiind o alegere a vointei libere, nu un act al naturii). Al doilea botez sau rebotezul este interzis ortodocsilor, deoarece Iisus Hristos „a adus o singura jertfa pentru pacate” (Evr. 10, 12), odata pentru totdeauna (Evr. 10, 10). Copiii trebuie sa fie rebotezati daca nu se stie cine i-a botezat (can. 94 – Sinodul al Vl-lea ecumenic). Traditia canonica face distinctie intre eretici care trebuie sa fie botezati pentru a fi primiti in Biserica (can. 46 apostolic, can. 19 – Sinodul I ecumenic, can. 7 – Sinodul al II-lea ecumenic, can. 95 – Sinodul al VI-lea ecumenic), si eretici al caror botez poate fi acceptat pe temeiul icomomiei (can. 2, Sinodul al Vl-lea ecumenic).