12 iunie 2024
Saschiz, Mureș, România

Azima

Paine nedospita, fara aluat; se pregatea la evrei in ajunul Pastilor si se consuma – dupa un anumit ritual – in amintirea scoaterii lor din robia Egiptului. Folosirea painii nedospite in ritualul Euharistiei este mentionata de patriarhul Mihail Cerularie al Constantinopolului (1000-1058), ca una din „ereziile latine”. Biserica rasariteana este impotriva folosirii azimei ca paine euharistica, argumentand ca aceasta este o ramasita a pastelui iudaic (Ies. 12, 15-18 ; Deut. 16, 4, 8 ; Mt. 26, 17) ; la instituirea Euharistiei (Mc. 14, 22; I Cor. 11, 23) Hristos a luat „artos”, adica paine dospita ; apostolii si Biserica primara n-au folosit azima (Fapte 2, 42) ; In polemica cu Biserica Armeana, care foloseste de asemenea painea nedospita, teologii bizantini, fac o legatura intre azima si hristologia apolinarista a armenilor. Azima implica apolinarismul, erezie care neaga ca Iisus Hristos, ca om, a avut suflet.