Parte a Bisericii in care preotul savarseste Liturghia, despartita de naos prin catapeteasma; jertfelnic, locul prezentei lui Dumnezeu. Jertfelnicul era de obicei o masa patrata facuta din lemn sau piatra, care se sfintea prin rugaciunile preotilor si prin ungerea cu Sfantul Mir si se stropea cu apa sfintita si cu sangele animalelor jertfite. (Ies. 29,21, 36-37; Evr. 9, 15-22). El sfintea pe cei care se atingeau de el si pe cele ce se asezau pe el (Ies.30, 29; Matei 22, 19). Altarul Vechiului Testament facea parte din „Cortul Marturiei”, iar apoi din templu. Se vorbeste de altarul pe care se sacrificau animalele de jertfa, care se afla in fata templului si de altarul tamaierii din Sfanta, unde preotii aduceau zilnic tamaieri si mirodenii si de cel din Sfanta Sfintelor, unde intra o data pe an Arhiereul ca sa tamaieze (Evr.9, 3-4). Altar este atat Sfanta Masa, cat si incaperea care o contine in Biserica.